Comuna Chiesd este situata in partea de Nord Vest a judetului Salaj, la granita cu judetul Satu Mare;

• la est se invecineaza cu comuna Samsud,
  
• la vest cu satul Giorocuta jud. Satu Mare,
• la nord cu comuna Bogdand jud. Satu Mare,
  
• la sud cu comuna Sarmasag jud. Salaj.

    Comuna Chiesd  este atestata documentar din anul 1526, ca locuri istorice amintind cele doua biserici din lemn din localitatile Chiesd si Sighetul Silvaniei "Gorunul lui Mihai Viteazul" din satul Colonia Sighetul Silvaniei, etc.
    Satul Chiesd  este strabatut de DJ 108F Simleu Silvaniei-Sarmasag-Chiesd si avem pe raza comunei 3 drumuri comunale care fac legatura intre cele 3 localitati ce sunt pichuite in ultimii 3 ani.
    Relieful predominant este cel deluros, format din dealuri joase cu altitudini cuprinse intre 250-320 m, care apartin ca geneza dealurilor Silvaniei.
Hidrigrafic, teritoriul comunei se incadreaza in bazinul raului Crasna si este traversat de la S la N de Valea Sighetului si Valea Chiesdului, iar de la E la V de Valea Mija. Vegetatia caracteristica este de paduri de foioase si pajisti folosite ca pasuni si fanete. Solurile sunt brune de padure podzolite si podzolice.

    Clima. Prin pozitia sa comuna se incadreaza in sectorul cu clima continentala moderata, caracteristic regiunilor vestice si nord-vestice ale tarii. Precipitatiile medii anuale sunt de 700-800 mm, iar vanturile dominante sunt din sectorul vestic.

    Populatia. Din punct de vedere teritorial-administrativ, comuna are in componenta sa 3 sate:

• Chiesd - resedinta de comuna, cu o populatie de 2038 locuitori;
  
• Sighetu Silvaniei cu 600 locuitor,
• Colonia Sighetu Silvaniei cu 111 locuitori.
  

    Populatia totala a comunei este de 2749 locuitori, ceea ce reprezinta 1.08% din populatia judetului.

    Cai de acces. Legatura centrului de comuna cu exteriorul se realizeaza, pe cale rutiera, prin drumul judetean DJ 108F, care face legatura spre nord cu judetul Satu Mare, in directia Supuru de Jos, iar spre sud cu localitatea Sarmasag, unde intersecteaza drumul european E 81. Legatura satelor componente cu centrul de comuna se realizeaza prin drumuri comunale, respectiv satul Sighetu Silvaniei este situat la 3,8 km pe drumul comunal DC 3, iar Colonia Sighetu Silvaniei la 3,3 km pe drumul comunal DC 3A
    Comuna nu dispune de legaturi pe cale ferata, cea mai apropiata statie fiind in localitatea Sarmasag, situata la o distanta de 8 km.

    Scurt istoric. Prima atestare documentara a localitatii Chiesd dateaza din 18 iulie 1461, unde se arata ca pamanturile Majatelek si Seri apartin Cetatii Chiesd - Kewesd. Urme ale cetatii, cateva resturi de zid, s-au descoperit pe malul raului care traverseaza localitatea, in locul numit printre cetate. De posesiunile cetatii apartineau Sarmasagul, Dersida, Corundul Mic, Remetea si Moiad. In decursul timpului localitatea apare sub diverse denumiri, astfel: 1475 - Kebesd, 1760 - Szilagy Kovesd, 1854 - Tiuvesd, Kovesd. In Monografia Salajului (1908) de D. Stoica si  I.P. Lazar se arata ca la aceea data Chiesdul avea 2005 case cu 1373 locuitori, de religie greco-catolica, cu scoala confesionala si invatator calificat, existand o biserica de lemn construita la inceputul sec. XVIII.

    Economia. Ramura principala a economiei este agricultura. Suprafata agricola este de 2845 ha, ceea ce reprezinta 65.52% din suprafata comunei. Diferenta este ocupata de:

• paduri - 1216 ha,
  
• ape - 21 ha,
  
• drumuri - 89 ha,
  
• constructii - 127 ha
  
• terenuri neproductive - 44 ha.

    In cadrul suprafetei agricole ponderea cea mai mare o au terenurile arabile (1769 ha), cultura plantelor fiind principala ramura agricola. Sunt cultivate cereale: grau, porumb; floarea soarelui precum si legume, in cadrul carora ponderea cea mai mare o ocupa cultura cartofului. De asemenea, suprafata mare destinata pasunilor (650 ha) si fanatelor (346 ha) permite cresterea unui numar insemnat de animale. Principalele animale care sunt crescute de locuitorii comunei sunt reprezentate de: bovine, porcine si cabalinel. O alta ocupatie a locuitorilor este si apicultura. Suprafata destinata viilor este de 80 ha.
    Suprafata forestiera are o pondere mare la nivel de comuna (28%), insa in situatia actuala, padurile au un rol de acumulare, exploatandu=se anual un volum mic de masa lemnoasa pentru constructii si lemne de foc necesare nevoilor locale.
    Activitatea industriala de pe raza comunei este reprezentata de activitati de prestari de servicii cu caracter industrial agrar: moara, fierarie etc, care deservesc nevoile locale. De asemenea, comuna mai dispune de unitati de servicii: transport calatori si de comert (15 asociatii familiale si 3 societati comerciale).
    Ca oportunitati locale pot fi amintite:

• Declararea comunei prin Hotararea Guvernului Romaniei nr 202/25.03.1999 ca zona defavorizata, ceea ce atrage dupa sine o serie de facilitati pentru investitorii din comuna;
• Imobile disponibile vanzarii: o moara comunala, cu cladire si utilaje vechi, nefunctionale, care necesita o investitie pentru punerea in functiune;
• Resursele naturale de care comuna dispune si care pot fi valorificate: carbune(lignit) si ape minerale sulfuroase.

    Resursele naturale bogate in lemn si carbune au facut ca locuitorii comunei sa invete mestesugul prelucrarii lemnului si mineritului, devenind azi meserii cu traditie in comun. Restructurarile efectuate in  ultima perioada, mai ales in domeniul minier, au facut ca azi comuna sa dispuna de un numar mare de personal disponibilizat, calificat, atata in domeniul minier, cat si al prelucrarii lemnului, numarul acestora ridicandu-se la 600 persoane.